Condilul genunchiului

Osteocondrita disecantă. Cauze, simptome, diverse tipuri de tratament

Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Scopul examenului IRM constă în evaluarea aspectului morfologic al articulaţiei genunchiului ţinând cont de simptomatologia clinică şi de indicaţii.

Articole recomandate

Este cel mai valoros examen imagistic şi ghidează conduita terapeutică. Protocolul este diferită în funcţie de situaţia clinică dar de obicei se efectuează cu genunchiul în extensie sau cu flexie de circa 10° şi cu genunchiul imobilizat.

Antena folosită este cea dedicată sau flexibilă de tip phased «array coil». Protocolul cuprinde  mutiple secvenţe de tip  cu rolul de a evidenţia anatomia structurilor meniscale, a musculaturii şi a structurilor ligamentare precum şi a edemului osos.

Aceste structuri condilul genunchiului fi evaluate în divrse  planuri sagitale, coronale axilale sau oblice. Secvenţele pot fi efectuate  pentru evaluarea structurilor patelare şi peripatelare, a leziunilor cartilaginoase ale rotulei sau condililor femurali.

condilul genunchiului

Mai pot fi efectuate secvenţe cu supresie de grăsime care satureză semnalul provenit de la ţesutul adipos. Artefactele în examinarea genunchiului se datorează în principal pulsaţiilor vasculare din fosa poplitee şi mişcărilor pacienţilor. Injectarea intravenoasă de substanţă condilul genunchiului contrast poate fi de folos doar în anumite cazuri de diagnostic diferenţial sau sub formă de atrografie indirectă.

  • Revista Galenus Dr.
  • Geluri comune 2020
  • Funcții[ modificare modificare sursă ] Situat între extremitatea inferioară a femurului și extremitatea superioară a tibiei, genunchiul are un rol complex.
  • Genunchi - Wikipedia

Prin IRM poate fi efectuată artrografie directă cu injectarea intraarticulară de substanţă de contrast paramagnetică diluată. Rolul examenului IRM este acela de a evidenţia contuzia sub forma semnalului IRM edematos şi poate persista săptămâni.

Functiile articulatiei genunchiului:

Fractura de tip Segond este condilul genunchiului cu leziune a ligamentului încrucişat anterior şi reprezintă avulsia capsulei articulare de pe inserţia articulară. Osteocondrita disecantă este mai frecvent întâlnită în porţiunea internă a condilului femural intern.

Injecție triplă pentru dureri articulare mai multe tipuri de clasificare a condromalaciei. O clasificare utilă în practica zilnică este aceea în care există patru grade de alterare descrisă de Outerbridge.

Parteneri:

Clasificarea condromalaciei Gradul 1 : Modificarea semnalului fără alterarea suprafeţei sau a grosimii cartilajului. Gradul 4 : Leziuni extinse la osul subcondral. Distribuţia sediului leziunilor arată că  frecvenţa leziunilor este mai mare retropatelar, în porţiunea internă a condilului femural intern şi în platoul tibial lateral în special porţiunea posterioară.

Cartilajul retropatelar are cea mai mare grosime din organism şi măsoară circa 5 mm.

Structura si biomecanica articulatiei genunchiului Medicina Sportiva PanSportMedical

În cazul leziunilor la pacienţi tineri acestea apar medial iar în cazul leziunilor degenerative acestea apar lateral. Stadiul 2: Edem osos vizibil în secvenţele T2 cu supresie de grăsime. Stadiul 3 : Edem vizibil în T1. Stadiul 3: Linie de fractură vizibilă.

În Gleznă şi picior by Doctor Gabriel Ștefănescu mai 26, Osteocondrita disecantă este o problema care afectează genunchiul, în special extremitatea distală a femurului mult mai frecvent decât extremitatea proximală a tibiei. O suprafață articulară afectată de osteocondrită disecantă nu se vindeca în mod natural.

Leziunile meniscale: Criteriile de apreciere a morfologiei normale a meniscului: Suprafaţa meniscului este întotdeauna mai mare decât grosimea sa.

Cornul posterior meniscal este mai gros decât cel anterior în cazul meniscului lateral şi au grosime aproximativ egală în cazul celui medial. În planul coronal coarnele posterioare acoperă în întregime platourile tibiale.

condilul genunchiului

Meniscul medial este ataşat de capsula articulară şi nu există fluid între aceste două structuri. Meniscul discoid este o variantă anatomică întâlnită cel mai frecvent în compartimentul lateral iar cu aproximaţie se poate aprecia prezenţa acestuia dacă apare pe mai mult de 2 secţiuni adiacente cu grosime de 4 mm.

Aspectul leziunilor meniscale: Leziunile orizontale apar mai frecvent în cornul posterior la vârstnici şi sunt degenerative.

condilul genunchiului

Leziunile longitudinale apar de obicei post-traumatic. Dovezile instabilităţii meniscale sunt fragmentarea discală, leziunile vizibile pe o distanţă mai mare de 1cm.

Autor: Drăgulin Oana Genunchiul reprezinta partea membrului inferior la nivelul careia gamba se uneste cu coapsa. Articulatia gebunchiului trebuie sa fie mobila si supla pentru a permite flexia si extensia membrului inferior. Ea trebuie, de asemenea, sa fie stabila, avand in vedere ca ea sustine toata greutatea corpului. Anatomia genunchiului: In alcatuirea articulatiei genunchiului intra: - femurul: acesta este unicul os al coapsei si prezinta in partea inferioara doua proeminente numite condili femurali, care se sprijina pe partea superioara a tibiei.

Disocierea capsulo-meniscală În cazul secvenţelor sensibile la fluide este vizibil fluid între menisc şi capsula articulară. Periferia meniscală este neregulată iar marginea platoului tibial este descoperită de platoul tibial pe o suprafaţă mai mare de 5mm.

condilul genunchiului

Fascicolul menisco —femural şi cel menisco-tibial sunt neregulate. Chisturile meniscale Sunt  colecţii de fluid adiacente periferiei meniscale şi probabil leziunilor meniscale. Pot fi perimeniscale, intrameniscale sau parameniscale în funcţie de localizare. Ligamentele încrucişate Ligamentul încrucişat anterior LIA sau ACL se inseră din porţiunea posterioară internă a condilului femural lateral şi adoptă un traiect către tibie în direcţie anteromedială la un unghi de 15 producători de complex de glucozamină complexe de condroitină. Semnalul său este mai intens decât cel al ligamentului încrucişat posterior în T2.

Leziunile ACL sunt situate predominant în porţiunea proximală.

Meniu de navigare

Cea mai frecventă leziune Unhappy triad implică şi meniscul medial, ligamentul colateral intern, condilul femural şi platoul tibial postero-lateral. Semnele directe sunt reprezentate de discontinuitate, traiect de întrerupere orizontal sau vertical, hipersemnal T2, contur neregulat, creşterea de volum cu modificarea structurii, absenţa vizualizării ligamentului.

Semnele indirecte sunt asocierea cu leziuni în platoul tibial postero-lateral şi condilul femural lateral, leziuni meniscale, subluxaţia condilul genunchiului a tibiei, modificarea inflamatorie a grăsimii Hoffa. Ligamentul încrucişat condilul genunchiului LIP — PCL are un traiect oblic de pe porţiunea anterioară a condilului femural intern către cea posterioară a platoului tibial extern. Leziunile PCL sunt mult mai rare şi sunt des condilul genunchiului condilul genunchiului avulsie osoasă.

Ligamentele colaterale Complexul condilul genunchiului colateral medial este format din trei straturi componente: unul superficial care include  muşchiul sartorius care se contopeşte cu retinaculul, cel mijlociu porţiunea externă a ligamentului colateral medial şi ligamentul oblic posterior contopit deasemenea cu retinaculul şi cel profund se uneşte cu capsula articulară şi ligamentul colateral medial. Complexul ligamentar colateral extern constă deasemenea din trei straturi componente : unul superificial format din tractul iliotibial anterior şi tendonul bicepsului femural posterior unite printr-o fascie comună, de mijlociu format din retinaculul patelar anterior şi lateral iar posterior ligamentul colateral.

Anatomia genunchiului:

Rezistenţa este dată de ligamentul arcuat. Analiza burselor genunchiului Bursa subtendinoasă a capului medial al muşchiului gastrocnemian situată între condilul femural medial şi originea capului muşchiului gastrocnemian. Bursa subtendinoasă a capului lateral al muşchiului gastrocnemian situată între condilul femural lateral şi originea capului muşchiului gastrocnemian.

Bursa semimembranoasă loc de dezvoltare a chisturilor Baker.

Bursa anserinus între pes anserinus şi regiunea anteromedială. Bursa iliotibială între tractul iliotibial şi platoul tibial lateral. Bursa ligamentului colateral extern.

Interesantînregistrări