Boala de rigiditate articulară, Reumatologia si bolile reumatice
Adresa de e-mail a destinatarului X Se spune că o zi bună se boala de rigiditate articulară de dimineaţă. Zicala este adevărată şi se poate aplica inclusiv când vorbim despre articulaţiile noastre. La prima privire, vârsta înaintată determină apariţia redorii articulare la primele ore ale dimineţii.
Acest simptom indică uzura avansată a articulaţiilor sau inflamaţie locală cauzată de o formă de artrită. Explicaţia este, însă, una mai complexă.
Procesul acesta are mai multe componente, vârsta nefiind singurul aspect de luat în discuţie. Într-adevăr, pe măsură ce avansăm în vârstă, cartilajul esenţial în buna funcţionare articulară începe să se degradeze progresiv, devenind mai deshidratat şi mai rigid în timpul în care şi membrana sinovială produce din ce în ce mai puţin lichid sinovial — adică avem o articulaţie mai uscată, mai puţin lubrifiată. În acelaşi timp, muşchii striaţi boală articulară cu diabet susţin articulaţiile au un tonus mai slab, iar tendoanele, mai rigide şi ele, au tendinţa de a se contracta mai ales în timpul somnului.
- Trypanosomioza africană Amintiți-vă că aceasta nu este o listă exhaustivă și este recomandat să consultați medicul dumneavoastră, în caz de persistență a simptomelor.
- Unguent organic pentru articulații
- Adesea, simptomele apar simetric : afecteaza aceeasi articulatie, de ambele parti ale corpului.
- Medic specialist Reumatologie Reumatologia este o subspecialitate a medicinei interne care abordeaza tulburarile sistemului musculo-scheletal, artrita, bolile inflamatorii si bolile autoimune sistemice.
Redoare articulară, cauze Aşadar, alături de înaintarea în vârstă, următoarele 7 cauze pot genera redoare articulară: Artroza — boală degenerativă a articulaţiilor, ce poate apărea încă în decada a cincea de viaţă, principala cauză a redorii matinale împreună cu înaintarea în vârstă. Poliartrita reumatoidă — boală autoimună, ce implică inflamarea şi tumefacţia articulară.
Poate genera redoare articulară mai ales matinală, cu limitarea semnificativă a mişcărilor articulaţiilor afectate. Lupusul eritematos sistemic — boală autoimună care atacă articulaţiile şi poate cauza redoare articulară, durere şi tumefacţie la nivel articular. Guta — un tip de artrită ce are, de obicei, un debut rapid, în câteva ore.
Printre manifestările pecifice se numără rigiditatea articulară, slăbiciunea generalizată, febra, oboseala, scăderea ponderală inexplicabilă, sindromul hemoragipar caracterizat prin diferite tipuri de hemoragii- epistaxisgingivoragii, echimoze, peteșii, etc.
Frecvent are un puseu de activitate în timp ce pacientul doarme, ceea ce face articulaţiile dureroase spre momentul trezirii, cu o redoare consecutivă semnificativă. Bursita inflamaţia bursei — bursele sunt mici saci umpluţi cu lichid, care există în apropierea oaselor şi ligamentelor din structura articulaţiilor.
Bursita apare când aceşti saci se inflamează. Boala poate cauza redoare articulară şi durere în articulaţia afectată.
Sedentarismul, care coexistă cu obezitate de grad minimum 2 poate genera redoare articulară, mai ales matinală, prin prisma uzurii precoce în special a cartilajului articular genunchi, gleznă etc. După imobilizări prelungite în aparat gipsat sau orteze, mai ales la persoanele trecute de decada a patra de viaţă deşi, în acest caz, redoarea poate apărea şi la persoane mai tinere.
Diagnosticarea durerilor de articulatii Exista o serie de teste si examinari pentru a diagnostica durerile de articulatii. Medicul sau specialistul va alcatui un istoric medical al simptomelor pacientului care au dus la durerea articulatiilor sau care sunt asociate cu durerea de articulatii a acelui pacient. Medicul va incerca sa afle si va discuta cu persoana care este activitatea sau activitatile - daca exista vreuna - pe care pacientul o facea atunci cand durerea articulatiilor a inceput. De asemenea, este important de discutat care sunt afectiunile care agraveaza sau care calmeaza ori care afecteaza gradul de durere pe care o simte pacientul. Dupa consultul pacientului, este posibil sa fie nevoie de mai multe teste, inclusiv analize de sange si radiografii sau alte metode de investigatie imagistica.
